Am ajuns sa postez din ce in ce mai rar. Sunt la fel de productiv ca si constructorii de autostrazi din tarisoara noastra. Si pentru ca cel mai la moda subiect este traficul povestesc si eu despre un taran pe care l-am intalnit pe strazile capitalei.

Bai cocalarule cu BMW 320 din 2001. Daca vii ca boul prin stanga refugiului de tranvai gandeste-te ca cei care fac la stanga te vor bloca. Si mai gandeste-te ca aia care stau la semafor nu stau pentru ca sunt prosti ci stau pentru ca exista niste reguli si ca daca nu le-am respecta ne-am bloca cu totii. Exact cum ai patit tu. Daca esti prost si ramai blocat nu ii lovi pe aia care stau regulamentar si asteapta sa primeasca verde la semafor. Poate ca data viitoare nu mai apuci sa pleci si se da vreunul jos la tine(poate chiar eu) sa-ti rupa o mana si sa ti-o bage in cur fund.

Dupa cum probabil ca a vazut toata lumea…daca nu pe fereastra, adunci in mod cert la stiri, in Bucuresti a fost furtuna. Furtuna adevarata, cu fulgere si tunete si cu ploaie torentiala. Asemenea reporteritelor de pe la posturile de stiri as putea sa scriu o poveste infioratoare despre cum am trait toata furtuna in trafic de la podul Grant si pana pe Stefan cel Mare, dar n-o s-o fac ci o sa imi exprim cateva nemultumiri legate de ceea ce am trait aseara.

1. Bai boilor care va puneti ladite goale ca sa va tineti locurile de parcare nu va ganditi ca alea incep sa zboare pe strada cand bate vantul si puteti provoca accidente.

2. Florareselor si ce draq comercianti ambulanti mai sunteti voi, cand fugiti de ploaie luati si tarabele cu voi ca sa nu mai ajunga pe mijlocul strazii pe 1Mai sau Mihalache(nu stiu exact cum se mai cheama bulevardul)

3. Partidelor si managerilor de campanii care tocati o gramada de bani furati si ei la randul lor de la stat, daca tot concepeti o campanie faceti-o si voi calumea. Toate bannerele erau rupte si fluturau pe strazi. Peste masina mi-am gasit o monstruozitate de pe care imi zambea Crin Antonescu. Il gasiti langa tomberonul de gunoi unde ii este si locul.

4. Pitipoancelor de la stiri trebuie sa stiti ca o stire nu trebuie denaturata neaparat ca sa iasa senzationala. Poate fi prezentata si natural. Am vazut aseara o fetita din asta pe Antena 3 care pentru a spala rusinea de a ajunge prea tarziu la pomul cazut pe splai prezenta un accident de masina in care un bou nu a acordat prioritate si a fost lovit de altcineva. M-a surprins explicatia ei care spunea ca omul n-a mai rezistat sa stea blocat din cauza pomului cazut si a intrat in intersectie fara sa se asigure ).

Pai poate ma enervez si eu de la stirile voastre si te calc pe trecerea de pietoni ca nu mai rezist sa te vad seara la TV. Ce parere ai?

Mai am cateva frustrari legate de Dinamo, dar despre ele in alt post.

Ma uitam zilele trecute pe Antena 3 si am vazut un filmulet (de pe youtube se pare) in care un chel de aproape 2 metri cara pumni in fata unuia de 1,60 care se daduse jos din masina sa injure. In momentul ala, fara sa vreau m-am gandit ca trebuie sa-i dau dreptate lui Mircea Badea care a spus ca nu te dai jos din masina decat daca esti ferm convins ca-l bati rau de tot pe celalat, ba mai mult, eu n-as cobora nici atunci. Hai sa vedem si de ce

Pai sa zicem ca esti mare, rau si ai cateva centuri negre pe acasa. Te dai jos, il bati pe berbec, te da in judecata si platesti amenda…asta daca nu cumva are pile si te infunda mai rau. Situatie lose-lose berbecul cu fata sparta si tu fara bani.

In cazul al doilea, esti mare, rau, ai 2 centuri pe acasa, dar adversarul are 3-4. Situatie win-lose. Tu cu fata sparta, dar daca ai inceput scandalul el scapa basma curata.

Cazul trei: esti mic si n-ai nici o centura. Situatie maronie . Recomandare stai dracului in masina ca te bate vreunul de-ti aduni dintii de pe jos.

Am scris chestiile de mai sus si ca o refulare pentru ca inca n-am batut pe nimeni in trafic si incerc sa ma conving ca nu e bine s-o fac nici in viitor. Probabil ca nici n-o voi face decat provocat foarte rau, dar cu toate astea ramane marea mea fantezie. Sa cobor din masina in costum, cu cravata, si sa-l bat pe boul care ma claxoneaza la semafor desi inca nu e verde.

inca una buna sosita pe mail

Despre firmele din Romania:

Directorul.
A fost ales pe baza unui criteriu sanatos. Ca nu are experienta în management sau nu întelege businessul sunt detalii nesemnificative. Toata lumea îl uraste, pentru ca nu stie sa se comporte cu oamenii. Angajeaza oameni la fel de nepriceputi ca el. Cumpara un server de 200 milioane, dar se zgârceste sa plateasca 50€ pentru cineva care sa îl puna pe picioare. Îsi cumpara o masina mare si o zgârie în parcarea firmei, parcare trasata tot de el pe principiul “lasa ba ca avem loc”. Îsi ia rolul foarte în serios, modifica bugetele departamentelor si muta oamenii de colo. Îsi cumpara computer ultra-perfomant si refuza cererile de achizitii pentru harduri, tastatusi si mausi pentru com puterele angajatilor. Prefera sa plateasca 300€ rata la masina angajatului + benzina decât sa îi mareasca salariul cu 100 de lei. Dupa doi ani, când a învatat businessul bine, concediaza angajatii care au fost martori la chiftelele sale si angajeaza juniori usor impresionabili. Considera ca e de datoria lui sa aiba o amanta, indiferent daca sotia e urâta sau frumoasa.

Echipa de vânzari.
Se cred cei mai mari si mai tari din firma si la orice raspund cu “daca nu aducem noi comenzi, firma moare”. Cel putin jumatate din ei se vad mai inteligenti decât directorul si ar vrea sa îi ia locul, dar nu au curajul necesar sa îl conteste pe fata, asa ca se multumesc sa îl sape pe la berile cu colegii de suferinta. De multe ori nu stiu ce vând, încurca comenzile, trimit specificatiile aiurea si apoi dau vina pe helperi ca lucreaza prost si ca ei nu pot face vânzari în conditiile astea. Considera ca e de datoria lor sa plece din firma cu toate informatiile posibile, pentru ca, si aici citez, “sunt clientii mei”.

Contabilele.
Sunt niste doamne nefutute de ani de zile. Si asta înseamna ca orice problema ai avea, ele sunt ocupate. La ce îti trebuie adeverinta? Ete na, trebuia sa vii sa ma deranjezi. Tu nu stii ca am treaba? Chiar daca au predat bilantul de 2 zile, ele oricum au foarte mult de munca, pentru ca solitaire nu se joaca singur. Odata trecute de 40, ori sunt foarte blazate si nervoase, ori se distreaza de rup barurile.

Fetele de la Marketing/PR.
Au facut cel putin o facultate si au vise mari. Declara în orice împrejurare, chiar si neîntrebate, ca anii ‘50 au fost cei mai grozavi dpdv al publicitatii si îsi doresc sa lucreze într-o agentie de advertising, unde sa mute muntii cu ideile lor, de obicei crete. Fac front comun cu pizdutele de la vânzari si se plâng în grup când ies seara în oras pe diverse teme. Îsi sincronizeaza ciclul si au acasa un manelisto-cocalar sau un corporatist care nu le baga în seama, pentru ca e plictisit de sclifoselile lor. Vacante în strainatate si poza cu manelistul în background pe calculator si telefon, obligatoriu!

IT-ul.
Orice ar face, trebuie sa îti dea de înteles ca esti cel mai prost din firma. De aceea el are parola de administrator, pentru ca tu esti un netrebnic care nu stie nimic si nu merita sa se afle în prezenta lui. Când nu rupe banda firmei cu pornache, joaca un joc online sau se plânge pe forumuri de geeks ca este muncit ca un sclav. Abia asteapta sa îl întrebe directorul ce poate face sa opreasca scurgerea de informatii din firma ca sa poata instala radmin si sa se distreze.

Magazionerul.
Este foarte plictisit si enervat de fiecare data când ai treaba cu el. Daca îndraznesti sa îi sugerezi sa se grabeasca, îti rabufneste în nas ca el e sef peste magazie si îti da ce vrea si daca are el chef. Tremura în fata directorilor si se da cocos în fata soferilor si a femeii de serviciu.

Soferii.
Ei urasc pe toata lumea, în mod egal si din principiu. Scopul lor în viata e sa îsi ia telefoane si sa se plânga ca trebuie sa munceasca în fiecare zi. Au mereu lucruri mai importante de facut si serviciul îi cam încurca. Cel putin unul viseaza sa ajunga la vânzari sau sa conduca firma, pentru ca el stie ce e în neregula, si le împartaseste asta colegilor în timp ce stau la mici la munte pe benzina si pe masina firmei. Asteapta ca fata de la vânzari pe care o plimba atâta prin oras sa îl invite la ea într-o seara, pentru ca, nu-i asa, o serveste mereu si îsi rupe din timpul lui important pentru ea.

Femeia de serviciu.
Ea e suparata ca trebuie sa faca curat si cafele. Nu întelege de ce trebuie tocmai ea sa dea cu matura sau cu mopul sau de ce trebuie ea sa stie când nu mai e hârtie la baie. Le uraste pe curvele de la vânzari si de la marketing, dar se da bine pe lânga ele pentru ca are o fata care are nevoie de serviciu.

Secretara.
Scopul ei în viata e sa se aboneze cu mailul office@firma la siteurile de bancuri si de porcarele. Nu stie niciodata nimic. Nu are chef sa se duca la director în birou, nu are chef sa îi faca legatura cu furnizorul X. Viseaza sa ajunga la vânzari sau la marketing, pe care le considera joburi mai usoare decât ceea ce face ea, si când ajunge se poarta mizerabil cu secretara.

Helparii.
Astia sunt urâti de toata lumea si toate se sparg în capul lor. Jumatate nu au chef de munca, restul o fac in dorul lelii, de teama sa nu fie concediati, pentru ca au rate si copii. Urasc soferii pentru ca stau toata ziua în masina în timp ce ei muncesc, pe curvele de la vânzari, pentru ca stau toata ziua pe scaun si au salariu mai mare, pe director ca nu angajeaza mai multi oameni, ca sa poata dormi si ei la serviciu câteva ore. Nu pleaca din firma decât dati afara si le e lene sa gâdeasca un pic.

Inca o poveste tare de pe mail

“CEA MAI BUNA POVESTIRE A ANULUI
Charlotte, Carolina de Nord

Un avocat din SUA a cumparat o cutie de tigari, foarte rare si deosebit de scumpe. Pe urma le-a asigurat, printre altele si impotriva incendiului.

In decurs de o luna, fumand toate tigarile din cutie si fara sa fi facut nici macar prima plata pentru polita de asigurare, avocatul a solicitat companiei de asigurari sa fie despagubit, aratand ca tigarile au fost distruse intr-o serie de “mici focuri”.

Compania de asigurari a refuzat plata, invocand motivul evident si anume ca avocatul a fumat tigarile.

Avocatul a chemat in judecata compania de asigurari si A CASTIGAT.

Administrand probatoriul, judecatorul a fost de acord cu societatea de asigurari si anume ca cererea de despagubire era cel putin “neserioasa”. Totusi, judecatorul a retinut faptul ca avocatul detinea o polita de asigurare pentru tigari care garanta ca acestea erau asigurate inclusiv impotriva foculului, fara a defini ce este considerat a fi “foc acceptabil”, iar societatea de asigurari a fost obligata sa-l despagubeasca pe asigurat.

Decat sa treaca printr-un proces lung si costisitor, societatea de asigurare a acceptat sentinta si a platit 15.000 $ avocatului pentru pierderea tigarilor in “incendiu”.

ACUM URMEAZA FAZA TARE

Dupa ce avocatul si-a incasat cecul, compania de asigurari a cerut ca acesta sa fie arestat pentru 24 de cazuri de incendiere.

In urma propriei cereri de despagubire si a declaratiei de la procesul anterior (folosite acum impotriva lui), avocatul a fost condamnat pentru incendiere intentionata a bunurilor sale asigurate si a fost condamnat la 24 de luni de inchisoare si o amenda de 24.000$
Aceasta este o povestire adevarata si a castigat Locul I la concursul “Recent Criminal Lawyers Award Contest”“

M-am abtinut cu greu sa nu scriu despre cum importam produse si sarbatori de la altii. Imi amintesc prin liceu cum la o intalnire cu niste elevi francezi prima intrebare pusa de o frantuzoaica simpatica a fost “Voi aveti Mc Donalds?” Ei bine, a fost unul din momentele cele mai umilitoare ale vietii mele. Acest simbol al societatii moderne nu isi deschisese inca portile pentru noi ceea ce ne arunca fara drept de apel in lumea a 3-a. Acum, dupa ani si ani at trebui sa fiu si mai umilit. Avem McDonald’s, KFC, Burger King, Coca-Cola si cam tot ce tine de societatea de consum americana, dar nu mai avem nimic al nostru. Avem Sfantul Valentin, ziua in care ne iubim mai mult ca de obicei ca asa trebuie. Avem Pastele cu iepuras si urarea tradusa bineinteles din limba lui Shakespeare “Paste Fericit!”, dar nu mai folosim formula straveche Hristos a Inviat! Avem Halloween cu dovleci si strigoi, dar nu merge nimeni la o sarbatoare a recoltei cu stiuleti galbeni atarnati la grinzi, cu must si pastrama. Avem craciun cu mos imbracat in rosu coca cola si multe alte obiceiuri imprumutate de la modelele noastre de peste ocean.

Si pentru ca postul asta trebuia sa aiba si un sfarsit va intreb ce va mai amintiti din traditia romaneasca

Azi plec la Timisoara  si ma intorc vineri. Poate vin si cu ceva interesant de pe acolo. Sper sa am acces la net in hotel pentru ca am facut aseara o poza din ciclul “Administrator strikes again” si vreau s-o postez.

Ca tot v-am povestit cum a fost cu examenul cosmetic am gasit si un banc.

Doua blonde erau la dus. Una zice catre cealalta:
- Da-mi si mie samponul!
- Dar e langa tne!
- Pai asta e pt par uscat, iar eu il am ud!

Dovada faptului ca blonzii gandesc oarecum similar cu blondele cel putin cand e vorba de cosmeticale.

Am vazut ca toti blogerii care se respecta publica din cand in cand cautarile amuzante din google care duc spre blogul lor. Pentru ca desi nu ma pot numi blogger, ma respect m-am gandit sa public si eu lunar cautarile funny care aduc omanii aici.

- friptura de porumbel – Treceti ma la munca si nu mai prindeti porumbeii de prin parcuri!

- totul pentru examenul cosmetic – Nu m-ai nimerit, dar daca gasesti documentatie posteaza-mi un link. Poate data viitoare o sa fiu capabil sa cumpar un demachiant ca si asa vine 14 februarie.

- furtuna de zapada – Nu e momentul si nici locul. Mie imi place anotimpul cald.

- nu stiu dupa ce sa mai iau filme - Pai le poti lua “dupa” raft dintr-un magazin specializat.

- am dormit ca un prunc - Se pare ca inca nu te-ai trezit daca te apuci sa cauti asa ceva pe internet.

- poze cu masini si cu porumbei - Vezi ca era reclama aia la nu stiu ce ceara de dat pe caroserii. Acolo ai si porumbei si masina intr-o cusca asa ca le poti poza in voie. 

Cam atat pentru luna trecuta.

Dupa cum a observat toata lumea, de cand cu furtul armelor strazile patriei s-au populat cu galbenei cu capul alb. Conform canalelor de stiri infractionalitaea a scazut cu 30% ceea ce ar putea fi considerat un lucru bun. Deasemenea cred ca si “cotizatiile”  la bufetul bugetul de stat au crescut semnificativ. Hai sa va povestesc ce-am patit vineri seara cand mergeam la tara.

Am fost oprit de un echipaj inainte de a iesi din oras pentru traditionalul control al portbagajului. Trec peste faptul ca inca ma intreb cum as putea ascunde ditamai Kalasnikoavele (sau cum draq se scrie) avand in vedere ca am un coupe in care abia imi pot baga o geanta decenta de voiaj si merg spre adevarata poveste.

Eu – Buna seara!

El – Buna seara! Va rog sa-mi prezentati actele…bla bla…stiti voi despre ce e vorba.

Stam la o scurta poveste, dupa care dialogul capata o intorsatura neasteptata:

El – De ce ati trecut pe rosu?

Eu – Pai sincer sa fiu n-am trecut pe rosu.

El – Ati trecut pe rosu pentru ca sunteti singura masina care a facut stanga in intersectie.

Eu – Pai e normal sa fiu singura masina care a facut stanga pentru ca mai erau 2 trolee care aveau asa mare nevoie de energie incat nu-si puteau desprinde captatorii de pe cablurile care le duceau inainte.

El- Pai troleele au oprit.

Eu – Unde sunt?

El – Pai au plecat intre timp )

Oricum, discutia a mai continuat in nota asta hilara pana in momentul  in care a venit si colegul lui care pana atunci se intretinea cu cei doi comunitari care completau patrula.

El – A fost rosu plin domnule!

Eu – Ba fost verde ca vazsem uniforme lucind si nu as fi fost cretin sa trec pe rosu si sa vin direct spre dumneavoastra. Sincer, ati avea curaj sa treceti pe rosu daca dincolo de semafor ati vedea 4 politisti?

El – Sa stiti ca de fapt era verde, dar verdele ala de sus e pentru tramvai, semaforul pentru masini e pe dreapta, dar era rosu sigur. Si daca venea o masina din fata faceati sigur accident.

Eu – Pai tocmai de aia am trecut pentru ca era verde si aia din fata aveau rosu, deci stateau.

El – … asa spun toti, ca ei nu fac accidente ca sunt prudenti…

Primul revine sa-si salveze colegul.

El – Va rog sa deschideti portbagajul!

Eu deschid portbagajul, incep sa mut rucsacii pe acolo ca sa vada omul ca nu am nici un tanc dezmembrat.

El – Poftiti actele si o seara buna.

Eu -  Sa stiti ca totusi era verde, o seara buna si Dumneavoastra.

Daca ar fi reusit sa ma convinga ca am trecut pe rosu sunt convins ca mi-ar fi luat permisul si ar fi adus la bugetul de stat o gramada de puncte de amenda. Astia sunt baietii aia pe masinile carora scrie “siguranta si incredere” si cu ajutorul carora ar trebui sa dormim mai linistiti noaptea.

Iata insa ca apare si exceptia care confirma regula:

La nici 40 de km si aproape 12 ore ma opreste un nou echipaj. Acesta insa era constient de misiunea pe care o avea, mi-a notat datele intr-o agenda si dupa un scurt control si-a cerut scuze ca m-a intarziat din drum si mi-a urat drum bun si o zi frumoasa.

Poate ca asta e deosebirea dintre Politie si Militie. Poate ca la scolile lor ar trebui sa se predea si respectul fata de cetatean pentru ca pana la urma noi le platim salariile, si masinile alea de 80 de mii de euro si chitantierul de amenzi si procesele verbale si radarele cu care stau stau ascunsi dupa curbe la intrarea in localitati si…cam tot ce au.

Pana atunci…drum bun si o zi minunata )